PRIMARIA COMUNEI JIDVEI

Judetul Alba

SARBATORI LOCALE

    Puternic angrenat in universul  romanesc ardelenesc, satul Jidvei are o viata culturala si principalul factor de mentinere vie a constiintei romanului de intarire morala a oamenilor buni dintodeauna din aceste locuri.
    Sarbatoarea  nasterii Domnului – Craciunul, este sarbatorita  trei zile.
    Se stie ca primul Craciun a fost sarbatorit in anul 354 la Roma, iar  la Bizant  in 375.  De acum  sarbatoarea  crestina inchinata  nasterii lui Isus incepe sa ia locul sarbatorilor anterioare , precrestine.
    Zilele  premergatoare acestei sarbatori sunt intens folosite de sateni prin diferite pregatiri de la care nu lipsesc  taiatul porcului, coacerea cozonacilor, fierberea sarmalelor, bucate care nu lipsesc de pe masa nimanui.
    Pentru cei mai mici impodobirea bradului si venirea lui Mos Craciun , colindatul la fiecare casa  constitue un prilej de mare bucurie. Colindele propriu-zise sporesc  nuanta de culori a obiceiului.alta sarbatoare  asteptata, bine pastrata, dar mai putin festiva  este Anul Nou, cand cei mari se bucura  de mese festive  si asistari la liturghii.De Anul Nou fiecare gospodina coace renumitele gogosi, iar vinul gilgiie in pahare, iar satenii si inaintasii lor isi ureaza "La multi ani"
    Cea mai mare  sarbatoare a lumii crestine, Pastele  sau  Invierea  Domnului  este o zi de bucurie pentru  tot omul, nu numai pentru biruinta  Domnului asupra mortii, ci si pentru ca  da fiecaruia  certitudinea credintei, intemeiata pe adevar.   
    Pregatirea sufletesca  pentru aceasta mare sarbatoare  slujba de Inviere, inconjuratul bisericii cu lumanarea  aprinsa, inrositul oualor, taiatul mielului sunt obiceiuri bine pastrate in timp.
    La prinderea postului de Pasti, un alt obicei este "Silitul" care se facea pe culmile dealurilor, prin aprinderea gramezilor de paie. In zilele noastre se fac silitoare  din cirpe  muiate in petrol sau motorina, se invirt in jurul capului  si se striga anumite versuri satirice
    Nunta - este un eveniment important in viata  oamenilor din sat. Unirea prin casatorie a tinerilor este un ecou al chemarii  inimii. Saptamana premergatoare nuntii cunoaste o mare agitatie., pregatirile de tot felul  fiind in toi, caci nunta este socotita cel mai insemnat act social din viata omului de aceea la toate  neamurile pamantului in toate partile lumii si-n toate veacurile , ziua nuntii e cea mai mareata.
    Plecarea  tinerilor in armata - a constituit si constitue  un prilej unic in viata  fiecarui fecior prin organizarea unor mese festive. Aici se cinta cintece de catanie,de dor si drag,de regret  pentru locurile ce urmeaza a fi parasite.  
    La inmormantare – obiceiurile sunt  aceleasi ca si-n satele din jur. Indata ce se intimpla decesul , clopotele bisericii anunta acesta. Rudele  mortului se aduna in jurul sicriului, unde asculta cu lacrimi in ochi plingerile si bocetele  membrilor familiei ca si a rudelor si prietenilor.
    Ca singura fiinta a pamintului ce simte si stie ca traieste , omul e in acelas timp si unicul care stie  ca viata se incheie intodeauna prim moarte. Intilnim la locuitorii din satele comunie unele credinte si practici  generate de moarte.Asa moartea e prevestita de "cucuveaua ce cinta in horn" de urletul prelung al ciinilor, de  caderea stelelor, de unele vise etc.
    In acelas timp  apar si practici ce urmaresc  alungarea mortii din jurul casei  precum si acoperirea oglinzii, rasturnarea scaunelor, a blidelor, paharelor ca sa ramana in urma cioburi.
   
        Obiceiuri sasesti

                
    S-au pastrat vreme indelungata datorita bisericii Evanghelice . Sasii si-au adus in Transilvania obiceiurile lor din patria lor de origine. Obiceiurile s-au pastrat in timp, dar au suferit modificari influentate de coonditiile istorice, de convietuirea cu alte nationalitati  care aveau si ele la randul lor obiceiuri diferite. Deseori obiceiul ramane in timp dar originea lui se pierde in negura vremii.
    Nasterea   
    Pina la mijlocul sec . XX-lea  , femeile nasteau acasa cu moase. Mai tarziu s-au infiintat maternitati.  Femeile nascute nu aveau voie sa treaca pragul portii decit dupa 4 saptamani de la nastere pentru –ca aducea ghinion. Cit de ciudat pare asta nu era numai  o superstitie ci si o masura de protectie pentru  femeile nou nascute , pentru-ca unii soti isi duceau femeile  la lucrul cimpului . 
    La femeile nou nascute  li se ducea pe rind acasa de catre rude, prieteni, vecini, mancare gata pregatita, supa, carne, placinte, astfel  avea mancare pentru intreaga familie si putea sa se oodihneasca.
    Copiii  erau botezati dupa patru s-au   cel tirziu dupa cinci saptamani. Dupa slujba de duminica nasii si nasele ieseau afara din biserica  urmata de celelalte nase si de moase. 
    In mijlocul corului  era o caldare  cu apa  sfintita , iar in dreapta nasii si in stinga nasele.  Dupa rugaciune si o scurta predica  despre insemnatatea botezului si despre credinta  puneau mana in apa toti . Nasii si moasa il tinea pe copil deasupra  de caldare cu mana dreapta deasupra  capului ca sa arate ca acest copil  se boteaza intr-un  D-zeu si Cristos.
    Confirmare  
    Una  din cele mai impoortante evenimente din viata evanghelica crestina este confirmarea .  Cu  un an  inainte incepe pregatirea pentru acest eveniment , adica pentru examenul ce va urma  si de fapt pentru viata . Cei care se confirmau erau obligati sa mearga la lectura  unde invatau biblia , cartea de cintece, si micul catehism  a lui Luther.pe care trebuia sa-l stie pederost. Pe linga cele  zece  porunci  trebuiau sa stie si psalmii . Pe linga aceste activitati  primavara  cei ce se confirmau  terebuiau sa curete marea gradina  a parintelui.  Mult timp confirmarea se facea  numai o data la doi ani .Baietii aveau intre 16 si 17 ani , iar fetele intre 14 si 15 ani. Aceasta simboliza trecerea de la copilarie la tinerete adica mai multa raspundere si mai multa munca fizica..Baietii erau imbracati intr-un costum inchis la culoare si pentru fete o tinuta  care s-a schimbat de-a lungul timpului. In duminica respectiva cei ce se confirmau mergeau la biserica cu toata familia si cu nasii.  Ei trebuiau sa astepte in fata usii bisericii  pina cand toata lumea
Isi ocupa locurile si apoi erau condusi  de preot pe sunetele orgii din biserica.
    Dupa aceasta avea loc o masa festiva in casa parintilor unde acestia primeau cadouri si cu aceasta se termina obligatia nasilor fata de ei.
    Logodna
    Petrecerea de logodna era pregatita de parintii fetei. Baiatul apela la vinator ca in ziua dinaintea logodnei  sa mearga impreuna la parinti si pe drum sa anunte  astfel intreaga comunitate de acest eveniment cu sunete.
    Sasii  se organizau in vicinatati, ei trebuiau sa plteasca o taxa. Dintre acestia se alegea un conducator, deasemenea mai exista un orator care batea din usa in usa si anunta oamenii ce decizie s-a luat in folosul comunitatii. La inmormantari era facut cunoscut  ziua si ora  inmormantarii. Cel mai important organ era adunarea comunitatii care era convocata de cite ori era necesar.iar cele mai importante  treburi erau decise de trei pesoane. Din adunarea vecinatatii faceau parte doar barbatii si fiecare putea lua parte la aceasta adunare.  In familiile cu femei vaduve fiul cel mai mare era chemat chiar daca nu era considerat membru deplin.Membrii deplini erau doar familiile casatorite. Femeile aveau un rol pasiv acela de a-I servi  pe barbatii din adunare cu mancare si bautura..
    Cand o pereche tinara se casatorea ea trebuia sa dea 10 kg vin  vecinatatii, iar apoi urma o petrecere cu masa si vin. Petrecerile erau conduse de catre patru familii pe rand. Pana la al doilea razboi mondial ele se tineauin casele vecinatatii, iar apoi in curti  private. Inainte de a intra in casa unde se tinea petrecerea barbatii erau stropiti de catre femeile ce conduceau sarbatoarea cu o floare inmuiata in parfum.Inainte se folosea  in acest scop o legatura de cimbru si apa cu otet. Femeia trebuia sa-I sopteasca barbatului o zicatoare la ureche, dupa care barbatul ii pune in surta o mica suma de bani.Cu cit zicatoarea era mai buna cu atit mai mare era suma.
    Monedele erau puse in farfuria cu otet, iar banii obtinuti erau folositi pentru acoperirea cheltuielilor.Astfel pereceau pina dimineata.
    In ziua dupa petrecere se aduna din  nou vecinatatea pe la ora  9,00 ca sa consume mincarea  ramasa. .
    Cei care dorm mai mult sau care nu vin sunt luati pe rand cu muzica  de intreaga vecinatate. Cei ce intirzie sunt pedepsiti  si le este legat pe spate o matura sau o tulpina de porumb ca toata lumea sa ii poata recunoaste, Apoi dupa amiaza se viziteaza unul pe altul si cu aceasta ocazie sunt intimpinati de femei cu apa si zicale.  
    Atit tinerii cit si batrinii se distreaza la sarbatoarea balului mascat costumandu-se si facand glume si lucruri mai neobisnuite de care nimeni nu se supara.Foarte important este ca cel  mascat sa nu fie recunoscut de aceea mastile subt alese diferit in fiecare an depinzind de fantezia fiecaruia.Seara vecinatatea cineaza, mananca gulas de vita, gogosi  si este servit vin.        
    Pentru-ca femeile  sunt preocupate tot anul de munca si servit, vara se tine o sarbatoare numita Fraurntrinken, aceasta zi se tine intr-o duminica in care intreaga vacinatate petrece cu vin si prajituri (specialitati). Aceasta sarbatoare se tine la una dintre familii si nu la toate in acelas timp.